Eveniment partener   E T A J  on  Wheels.
Expoziția poate fi vizitată în perioada 14 iunie - 2 iulie, în cadrul galeriei   E T A J  on  Wheels   din incinta Grădinii Cinemascop, începând cu ora 18:00.

 

Pornind de la premisa că omenirea, în urma industrializării, a adoptat o moralitate ce o întoarce împotriva naturii, transformând omul într-un animal de turmă lipsit de compasiune față de celelalte specii existente, a luat naștere dorința Virginiei de a transforma gândurile în imagini, prin expunerea unor experiențe complementare stilului de viață antropocentric modern. Intenția colecției este de a elimina premisele dogmatice de „bine și rău” sau de „rai și iad”, ele fiind stări psihologice pe care fiecare individ le percepe în mod contrar și nu complementar. Însăși definițiile raiului și ale iadului au plasat omul cu imaginația sa într-o zonă întunecată a fricii și neîncrederii de sine, într-un conflict constant cu el însuși, într-o încercare de atingere a divinității despre care i s-a spus că este acolo sus și îl protejează, în detrimentul tuturor celorlalte specii existente, neputincios de înțelegere și acceptanță în fața naturii și a anxietății precursoare.

Eudaimonia, sau fericirea supremă, cum a fost denumită de stoici, este doar o condiție, o ideologie ce ne-a fost inoculată ca fiind un necesar absolut și cea mai pură stare a omului, ființa superioară. Însă marile idei nu s-au născut din fericirea absolută, ci din întrebări și suferință, lupte interminabile cu sinele, emoții fără de care evoluția noastră nu ar fi avut loc în acest mod. Totodată afirmarea existenței unei ființe supranaturale cu trăsături umane și de sex masculin devenită tradiție nocivă și discriminantă la adresa sexului feminin (slab, murdar), credința ignorantă a unor reprezentanți ai marii divinități, nu fac decât să nege egalitatea dintre sexe, existența altor forme de viață în univers și natura complementară a opuselor.

Dorința lăuntrică a omului de a înțelege sensul vieții l-a împins către explorarea mediului și, din păcate, mai puțin a propriului sine, motiv pentru care întâlnim prezența unei disonanțe cognitive în rândul oamenilor moderni. În timp ce căutăm avansarea tehnologică, suntem complicii defrișărilor în mase, a uciderii plămânilor planetei mamă și facilităm extincția altor specii, prin consumerism și poluarea activă a naturii; suntem sclavii unor hârtii, în timp ce constituția subliniază dreptul la libertatea dobândită încă de la naștere, un fals liber arbitru.

Virginia Maxim, artist plastic și digital, format în afara mediului academic, se află într-o permanentă căutare a propriului sine și acceptanță a proceselor naturii. Din punctul său de vedere, geniul se naște din suferință, iar o minte fragilă se poate pierde în exploatarea potențialului său la granița dintre normal și nebunie.
„Oricine se uită în interiorul său asemeni unui loc imens și poartă galaxii cu el însuși, înțelege cât de imperfecte sunt celelalte galaxii: ele conduc către haos și un labirint al existenței.” F.W.Nietzsche